Asa cum am promis in articolul Depresia de dupa nastere, revin cu articolul dedicate mamicilor singure…”Puterea mamicilor singure – IERTAREA”

Nu stiu de ce, pana sa ies din depresia post partum (care a durat cam un an in cazul meu), am fost tare inchisa in cochilia mea, parca lingandu-mi ranile la adapost de eventualii ochi curiosi… Acum regret ca nu am cautat sprijin dinainte (desi, cum se zice, fiecare lucru se face la timpul lui), pentru ca in mod cert mi-as fi revenit mai repede!

Primul lucru pe care trebuie sa il faca o mamica singura, din punctul meu de vedere, este sa vorbeasca despre situatia ei, sa caute intelegere si sprijin de toate felurile.

Va trece prin toate starile: negare, manie, ura, dorinta de razbunare, …, dar la un moment dat va trebui sa ajunga la acceptare, si, chiar daca si pentru mine suna SF mai demult, la iertare ( si aici se va ” instala ” puterea mamicilor singure ).

Acceptarea inseamna recunoasterea vinei comune pentru despartire. Fie ca ai fost inselata, fie ca a fost violent cu tine, sau ca pur si simplu si-a luat lumea in cap fara sa-ti dea vreo explicatie, faptul ca s-a ajuns aici tine si de tine.

O sa fii furioasa si pe mine cand vei citi, draga mamica, dar va trebui sa accepti ca acesta e adevarul: daca deschideai bine ochii, ai fi vazut semnele. Daca nu erai asa indragostita si idealista, ai fi vazut ca barbatul acela perfect in ochii tai, dragastos si atent cand era totul bine, de fapt avea o masca in momentele acelea.

Dar au fost si momente in care a lasat garda jos si te-a lasat sa ii vezi adevarata fata, ai vazut cand s-a indepartat, chiar l-ai intrebat in gluma daca isi cauta pe altcineva acum ca tu esti insarcinata si nu mai poti sa te misti ca inainte si sa ii faci toate poftele, acum ca ai nascut si nu arati nici pe departe a fotomodel… Si atunci, a fost vina ta ca ai continuat relatia si ca i-ai cautat si gasit scuze: “e obosit”, “ii e teama de o noua responsabilitate”, “isi va reveni cand va vedea bebelusul, bucatica rupta din el”!

Abia dupa ce vei accepta ca asa a fost sa fie, ca Dumnezeu nu iti da mai mult decat poti duce, si ca este doar un hop pe care trebuie sa il treci pentru a-ti gasi adevarata fericire, abia atunci, draga mea, vei putea IERTA (si ai sa simti puterea mamicilor singure ).

Trebuie sa faci pasul acesta candva, ca sa nu mai traiesti in trecut si sa fii fericita in prezent cu puiul tau, ca mai apoi sa ai din nou incredere intr-un barbat alaturi de care a iti imparti restul vietii, si la bine, dar si la rau.

Iarta-te pe tine, ca ti-ai facut rau fiind intr-o relatie negativa, si iarta-l pe el, ca nu a stiut sa aprecieze ce a avut – pe tine si pe bebelusul vostru.

Este greu, stiu, si te vei lupta foarte mult cu tine insati daca vei permite sa fie prezent in continuare in viata ta, pentru ca bebelusul tau sa isi cunoasca tatal si sa aleaga singur informatiile corecte, atunci cand va fi suficient de mare sa inteleaga povestea voastra. Insa crede-ma, viata te va rasplati pentru fiecare efort pe care il faci sa fii buna si corecta!